24 ianuarie

1

             1            Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859) – Act de voinţă politică a celor două principate româneşti, Moldova şi Ţara Românească, prima etapă în crearea statului unitar român modern.

În toamna lui 1858, în principate a început organizarea alegerilor pentru domnitor. În Moldova, pe 5 ianuarie 1859, Adunarea electivă l-a ales în unanimitate (48 deputaţi) domn al Moldovei pe Alexandru Ioan Cuza, şeful partidei unioniştilor moldoveni. În Ţara Românească, unde alegerile urmau să se ţină pe 24 ianuarie, caimacamii (locţiitorii domneşti) erau antiunionişti, iar Adunarea electivă dominată de conservatori; de aceea, bucureştenii au fost mobilizaţi pentru a susţine candidatura domnului Moldovei.

În şedinţa din 24 ianuarie 1859, deputatul Vasile Boerescu a propus candidatura lui Alexandru Ioan Cuza, votat în unanimitate. Acest lucru a fost posibil datorită unei erori din documentul Convenţiei de la Paris, care preciza că trebuie să fie aleşi doi domnitori, însă nu interzicea aceleiaşi persoane să candideze pentru ambele domnii. Prin urmare, Cuza a devenit domnitor al celor două principate, iar unirea lor a fost recunoscută de către marile puteri numai pe parcursul domniei sale.

Unirea principatelor este o realitate a secolului al-XIX-lea şi marchează o etapă în evoluția dezvoltării națiunii române la mijlocul secolului al-XIX-lea.

 

Maria-Mădălina Ifrim

 

FacebookTumblr

You may also like...

Leave a Reply